5 pentru #5 Pași spre înveselire

Dap, e greu de crezut, dar și perfecțiunile de psihoterapeuți au zile proaste. De fapt, având în vedere că și noi suntem simpli oameni, nu văd cum de poate fi așa de greu de înteles.

Nu că avem zile proaste, avem zile în care nu ne suportăm pe noi, zile în care nu suportăm pe nimeni, zile în care ni se pare că totul e în zadar și nimeni și nimic nu merită efortul de a ne ridica din pat. Șiii…dacă mai și plouă două, trei zile la rând….ăia suntem.

E drept că, pentru cei care chiar și-au asumat principiile stilului de non-judecare, de acceptare de meditație asupra propriilor stări interioare, în urma formării în psihoterapie, e mai ușor să nu lase situația să escaladeze. E mai ușor de conștientizat că nimeni din jur nu e vinovat și nu controlează ceea ce ai tu în interior. E mai ușor de suportat gândul că nu e ok să îți verși năduful pe ceilalți și să te comporți cât de cât rezonabil. Acum nah, și noi suntem diferiți unii de alții așa că nu garantez, în nici un caz, că toți psihoterapeuții vor fi de acord cu mine.

În fine, ce vreau eu să spun e că, am avut și eu, săptămâna trecută, o zi sau două mai puțin energice, în care m-am simțit mai puțin motivată, în care tot mi-au dat bătăi de cap întrebările existențiale și am avut și eu nevoie de câteva „pick me up” – uri. Sau activități de înveselire, cum le traduc eu. Și dacă tot le-am identificat am zis că e o ocazie bună să vi le împărtășesc și vouă sub formă de listă rapidă.

Ciocolată. Clar. Fără alte explicații, fără alte motive. E bună, mă face fericită și îmi reamintește că gustul e simțul la care eu țin cel mai mult. N-am ce face decât să recunosc…

– Ceaiul meu Yogi Tea Relax. Pentru că da, mă relaxează pe bune și mă aduce cu picioarele pe pământ și mai domolește din tendința de a fi aeriană în momentele mele de tristețe.
Cititul. Am mereu cărți pe noptieră, chiar și în geantă. Nu rămân în pană de lecturi și chiar de ar fi așa, am mereu telefonul la mine și lecturarea blogurilor mele preferate intră la categoria „citit”. Mă deconectează, dacă e seară, cărțile mă ajută și să îmi pregătesc creierul pentru somn, iar, dacă stau pe device-uri, atunci e un semnal bun că nu sunt în apele mele și ar fi de preferat să nu fiu prea mult solicitată (că deloc nu prea îmi permit să nu fiu).
Coloratul. Am observat moda actuală de calmare prin colorare. Mă bucur să spun că, în cercul meu extins de cunoștințe, eu le-am inspirat „pasiunea” pentru mandale. Am și în cabinet, am și în casă și confirm că efectul lor asupra nivelului cognitiv-emoțional este cel așteptat.
Un duș fierbinte. Deși, dacă ești ca mine la supărare, numai de duș nu ai chef, și vrei doar să zaci în pat sub pătură, undeva la căldură. Dar, crede-mă, odată intrată în cadă, de la primul strop ce îmi atinge pielea, simt cum apa mă curăță, aceasta fiind, de altfel, principala proprietate minune a apei. Eu vorbesc, evident, la modul figurativ. Și când zic că mă curăță zic, de fapt, că îmi permite să dau jos, prin gesturi fizice, toate neplăcerile mele emoționale. Iar  apoi, dacă tot fac duș, de ce să nu îmi fac și o mască ceva și uite așa ajung să mă îngrijesc și să mă întorc spre mine și să văd ce caută acolo supărările alea, cine mi le-a pus sau cui i-am dat eu voie să mi le pună în inimă. Ca și în viață, când încerci să faci fix ce nu îți place sau ce ți-e frică să faci, atunci găsești ceea ce îți lipsea că să faci pasul următor în creșterea ta.
Iar de curând, însă încă e în testare, am descoperit că plimbările în aer rece îmi fac bine. Nu sunt amatoare de plimbări pe vreme rece, de iarnă, dar cred că simplul fapt de a schimba puțin calitatea aerului și de a mă oxigena cu aer de oraș, nu de încăpere, mă ajută să văd și altfel zilele triste. Eventual îmi pun și căștile pe urechi, deși mai degrabă mă aud atunci când nu le am. Și când mă aud mă și ajut. Asta e și ideea.
Cam acestea ar fi cele mai importante ajutoare ale mele pe timp de tristețe. Însă, cel mai important e că eu dețin aceste instrumente, sunt ale mele deși poate mulți le folosim. Le accesez când pot, dar încerc să mai descopăr și altele, că știu sigur că vindecarea vine din interior, iar interiorul e atât de vast încât ce păcat ar fi să mă opresc aici…
Cu cel mai mare drag,

Iulia

 

 

 

 

 

 

Sursă foto

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s